Mama Alexandrei Măceșanu își strigă durerea la un an de când tânăra a dispărut: „Nu este moartă. Rușine să le fie”

Pe 24 iulie 2019, Alexandra Măceșanu, o tânără de doar 16 ani din satul Dobrosloveni, județul Olt, s-a urcat în mașina lui

Gheorghe Dincă, șoferul de 60 de ani care a luat-o la ocazie și nu s-a mai întors. A trecut un an de atunci, iar cazul este în continuare învăluit în mister.

Deși autoritățile par să se fi resemnat și insistă că adolescenta este moartă, mama sa refuză să semneze certificatul de deces. „Încă nu au probe că fata noastră e moartă, pe noi nu ne-au convins”, susține Teodora.

Sâmbătă după-amiază, femeia a refăcut alături de rude drumul parcurs de fată până în momentul în care a ajuns în mâinile monstrului din Caracal.

Cu ochii înroșiți de atâtea lacrimi, doamna Măceșanu își strigă din nou durerea și îi imploră pe anchetatori să afle ce a făcut Dincă cu fiica sa.

Un an de la cazul Caracal. Dispariția Alexandrei este învăluită în mister. Reacția sfâșietoare a mamei

„Este foarte greu. Nu am cuvinte să vă spun. Alexandra a fost traficată. Indiferent cât se zbat ei. A fost traficată. Nu este moartă Alexandra. La un an cred același lucru. Este în viață, undeva pe unde numai Dumnezeu știe.

Astăzi am zis să refacem drumul dispariției. Era bine dacă îl refăceam anul trecut pe timpul ăsta. Poate o găseam. Anul trecut pe vremea aceasta urmăream camerele de luat vederi, la noi la Centrul de informare.

Polițiștii mi-au spus că o să o găsească, a trecut un an și nu au găsit-o. Rușine să le fie. Speranța moare ultima. Inima mea de mamă îmi spune că Dumnezeu o va aduce acasă”, a declarat mama Alexandrei Măceșanu, în direct la România TV. Se afla chiar la Caracal, în fața casei bărbatului care i-a răpit fata.

Nici familia Melencu nu acceptă ideea morții Luizei

La rândul lor, rudele Luizei Melencu, tânăra de 19 ani care a dispărut încă din aprilie 2019, căzând pradă aceluiași individ, refuză să dea crezare variantei susținute de anchetatori și să semneze actul de deces. Bunica Elena este convinsă că nepoata sa trăiește și așteaptă ziua în care o va revedea intrând pe poartă.

Din disperare, a ajuns să apeleze chiar și la vrăjitoare, în speranța că acestea i-ar putea spune unde se află fata. Se consolează cu visele în care îi apare uneori, în timp ce numără zilele de când a plecat și nu s-a mai întors.

„Unele vedeau mai bine, altele, nu ştiu, că nu toate au darul ăsta, toate mi-au spus că Luiza e lângă o apă mare, într-o casă mare, cu ziduri, şi că va scăpa de acolo peste trei… Dar nu se poate şti care trei…

Trei zile, trei luni, trei ani… nu se știe. Am visat-o de câteva ori. Era cam supărată, nici nu se uita la mine, nici nu vorbea”, a povestit bătrâna, cu ochii în lacrimi.

Deși înainte nu uita să meargă la biserică, recunoaște că dispariția Luizei a făcut-o să lase baltă acest obicei. „N-am mai de multă vreme, nu mai cred în nimic. Unde era Dumnezeu când mi-au luat fata?”, se întreabă cu amărăciune în glas bunica Elena.

Admin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *